BUCUREȘTI – Guvernul danez a decis să pună capăt creșterii nurcilor pentru blană, punând bunăstarea animalelor mai presus de interesele comerciale ale celor șapte ferme de blănuri rămase în țară. Danemarca a fost cândva cel mai mare producător de blănuri de nurcă din lume. Cu toate acestea, guvernul danez a decis să nu solicite Comisiei Europene autorizația specială prevăzută de Regulamentul UE privind speciile alogene invazive, necesară pentru continuarea creșterii nurcilor după intrarea în vigoare, în august 2027, a interdicției privind deținerea nurcilor americane.
Dr. Joanna Swabe, director senior pentru afaceri publice în cadrul Humane World for Animals Europe, a declarat: „Este o decizie istorică. Salutăm hotărârea guvernului de coaliție din Danemarca de a pune capăt unei industrii crude, care ține nurcile captive în cuști mici din sârmă doar pentru a le folosi blana în industria modei. Danemarca, cândva cel mai mare producător de blănuri din lume, lasă acum această industrie în urmă și se alătură statelor membre ale UE care au interzis creșterea animalelor pentru blană din cauza problemelor grave legate de bunăstarea acestora. Comisia Europeană trebuie să țină cont de această decizie și să interzică fermele de blănuri în întreaga Uniune Europeană, așa cum au cerut peste 1,5 milioane de cetățeni care au semnat inițiativa cetățenească europeană Fur Free Europe.”
Pe lângă importanța economică și social redusă a creșterii nurcilor pentru blana lor, opinia științifică a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind bunăstarea animalelor crescute în fermele de blănuri pare să fi avut un rol decisiv în hotărârea guvernului danez. Concluziile EFSA subliniază că îmbunătățiri semnificative ale bunăstării animalelor nu sunt posibile în actualul sistem de creștere în cuști.
Înainte de pandemia de COVID-19, în Danemarca existau 1.147 de ferme de nurci. Întreaga populație de 17 milioane de nurci crescute în ferme a fost ucisă după identificarea unor focare de infecție cu SARS-CoV-2 în 290 de ferme, care au dus la sute de cazuri de COVID-19 la oameni, provocate de variante ale virusului provenite de la nurci. Crescătorii de nurci au primit despăgubiri de peste 3 miliarde de euro pentru pierderile suferite. După ridicarea interdicției temporare privind reproducerea nurcilor, doar un număr mic de ferme și-au reluat activitatea.
Inclusă în 2025 pe lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană, nurca americană va face obiectul unei interdicții privind deținerea și reproducerea începând cu 7 august 2027. În temeiul articolului 9 din Regulamentul UE privind speciile alogene invazive, statele membre pot solicita, în mod excepțional, autorizarea Comisiei Europene pentru continuarea creșterii nurcilor, invocând „motive imperative de interes public, inclusiv de natură socială sau economică”. Eliberarea autorizațiilor naționale necesită aprobarea prealabilă a Comisiei Europene și respectarea unor măsuri stricte de izolare, prevenire a evadării animalelor și intervenție în situații neprevăzute. Din păcate, Finlanda a depus deja o astfel de cerere.
Humane World for Animals Europe felicită organizația Anima, parteneră în cadrul coaliției Fur Free Alliance, pentru deceniile de campanii susținute prin care a atras atenția asupra cruzimii din fermele de animale pentru blană și a contribuit la schimbarea atitudinii publicului danez față de această industrie. În Danemarca mai funcționează câteva ferme de șinșile crescute pentru blană.
Informații suplimentare
- Creșterea animalelor pentru blană este deja interzisă în 24 de țări europene, dintre care 18 sunt state membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, peste 6 milioane de nurci, vulpi, câini enot și alte animale sunt încă ținute în cuști mici din sârmă, în aproape 1.200 de ferme din UE.
- Potrivit raportului economic din 2025, A full-cost account of the EU fur industry, industria fermelor de blănuri din UE a înregistrat un declin puternic, în concordanță cu tendința observată la nivel global. Numărul animalelor ucise pentru blană a scăzut cu 86% în ultimul deceniu, ajungând la 6,3 milioane în 2024. În aceeași perioadă, valoarea vânzărilor de blănuri a scăzut cu 92%, fiind estimată la 183 de milioane de euro în 2024. Pe măsură ce perioadele de tranziție prevăzute de interdicțiile deja adoptate se vor încheia, până în 2028, se estimează că producția va scădea cu încă 15–20%.
- Numeroase case de modă importante, printre care se numără Max Mara, Saint Laurent, Gucci, Alexander McQueen, Balenciaga, Valentino, Prada, Armani, Versace, Michael Kors, Jimmy Choo, DKNY, Burberry și Chanel, au adoptat politici fără blănuri. Designerii aleg să inoveze, folosind alternative sustenabile, care nu implică cruzime față de animale.
- Săptămânile Modei de la Copenhaga, Londra și New York au eliminat blănurile naturale din cadrul evenimentelor lor, iar editorii unor publicații precum Vogue, Elle, GQ, Harper’s Bazaar, Glamour, Esquire și Vanity Fair s-au angajat să nu mai promoveze blănurile naturale.
#