Skip to main content

Oameni de știință și experți de renume solicită UE să interzică fermele de blănuri din cauza riscurilor pentru sănătatea publică, într-un articol publicat în The Lancet

Fermele de blănuri creează riscuri evitabile de transmitere a bolilor zoonotice, avertizează experții.

hotos from an investigation at a Finnish Fur Farm

N/A

BRUXELLES - În timp ce Comisia Europeană analizează răspunsul său final la Inițiativa Cetățenească Europeană „Fur Free Europe”, revista The Lancet Regional Health – Europe a publicat un articol semnat de experți renumiți din domeniu și de cadre universitare, prin care avertizează că fermele de blănuri reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică care poate fi prevenită. Autorii susțin că, dacă Comisia ia în serios abordarea „O singură sănătate” (One Health), principiul potrivit căruia sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului înconjurător sunt interconectate, atunci trebuie să propună interzicerea fermelor de blănuri, nu standarde de bunăstare.

Dr. Joanna Swabe, autoarea principală a articolului și senior director pentru afaceri publice în cadrul Humane World for Animals Europe, declară: „Fermele de blănuri reprezintă o amenințare inutilă pentru sănătatea publică, care poate fi evitată. UE nu poate pretinde că promovează „O singură sănătate” (One Health), permițând în același timp unei industrii a blănurilor aflate în declin să continue să crească, în condiții intensive și crude, specii susceptibile la boli, precum nurcile, vulpile și câinii enot, în medii în care virusuri periculoase se pot răspândi, adapta și, potențial, transmite la oameni. Supravegherea și așa-zisele standarde de bunăstare nu vor elimina acest risc. Comisia trebuie să acționeze decisiv și să interzică fermele de blănuri.”

Dr. Neil Vora, director al coaliției Preventing Pandemics at the Source, adaugă: „Ținerea în cuști a unor animale sălbatice, precum nurcile, este periculoasă pentru sănătatea noastră. În aceste condiții îngrozitoare, animalele sunt ca niște bureți pentru virusuri: pot contracta virusuri respiratorii de la noi, le pot incuba, iar apoi ni le pot transmite înapoi sub o formă mutantă. Nu are sens să creștem animale din specii sălbatice, să le ținem captive în niște cuști mici toată viața lor, să le ucidem prin gazare sau electrocutare, exclusiv pentru moda produselor din blănuri. Dincolo de cruzimea față de animale, riscul pentru sănătatea noastră este prea mare. Această industrie trebuia să fie eliminată de mult. UE ar trebui să interzică fermele de blănuri, așa cum își doresc mulți dintre cetățenii săi, și să arate lumii ce înseamnă cu adevărat prevenția.”

Comisia Europeană trebuia să răspundă Inițiativei Cetățenești Europene „Fur Free Europe” până la sfârșitul lunii martie 2026, însă decizia a fost amânată din cauza unor aparente divergențe în cadrul Colegiului comisarilor (organul executiv de conducere al UE) cu privire la interzicerea fermelor de blănuri sau introducerea unor standarde de bunăstare. Un document ajuns în presă în martie sugera că Executivul european înclina către introducerea unor standard de bunăstare. Aceasta în ciuda opiniei fără echivoc a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), agenția științifică independentă a UE, potrivit căreia cele mai grave probleme de bunăstare în cazul nurcilor, vulpilor, câinilor enot și șinșilelor nu pot fi prevenite sau reduse substanțial în sistemele de cuști utilizate în fermele de blănuri.

Articolul publicat în The Lancet susține că angajamentul UE pentru „O singură sănătate” este subminat chiar de ezitarea de a interzice fermele de blănuri, în ciuda riscurilor clare de transmitere a bolilor zoonotice și a sprijinului public puternic pentru luarea de măsuri. Acesta evidențiază modul în care fermele de blănuri creează condiții ideale pentru ca agenți patogeni precum SARS-CoV-2 și H5N1 să se răspândească, să se adapteze și, potențial, să se transmită la oameni, focarele din trecut din Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Spania demonstrând acest pericol.

Autorii menționează că industria blănurilor se află într-un declin economic accentuat, generează costuri mai ample pentru sănătatea publică și mediu și nu își poate soluționa problemele fundamentale legate de bunăstarea animalelor sau riscurile de îmbolnăvire prin introducerea unor standarde minime. Aceștia concluzionează că interzicerea fermelor de blănuri în UE ar reprezenta o măsură practică și preventivă în cadrul abordării „O singură sănătate” și un exemplu clar de prevenire a pandemiilor prin intervenția asupra cauzelor acestora.

Note

  • Articolul publicat în The Lancet intitulat If the EU is serious about One Health, it must ban fur farming (Dacă UE ia în serios conceptul «O singură sănătate», trebuie să interzică fermele de blănuri) a fost semnat de Dr. Joanna Swabe (Humane World for Animals), Prof. dr. Chris Walzer (University of Veterinary Medicine, Vienna/WCS), Dr. Benjamin Roche (MIVEGEC, Université Montpellier/ Universidad Nacional Autónoma de México (UNAM)), Prof. dr. Arnaud Fontanet (Institut Pasteur, Université Paris-Cité), Prof. dr. Thijs Kuiken (Erasmus University Medical Centre, Rotterdam), Dr. Manon Lounnas ((MIVEGEC, Université Montpellier), Prof. dr. Andrea S. Winkler (Technical University of Munich, Germania/University of Oslo), Prof. dr. Sarah Cleaveland (University of Glasgow), Prof. dr. Dirk U. Pfeiffer (Royal Veterinary College, Londra/ City University of Hong Kong),  Prof. dr. Latiffah Hassan (University of Missouri), Prof. dr. Raina K. Plowright (College of Veterinary Medicine, Cornell University) și Dr. Neil M. Vora (Preventing Pandemics at the Source Coalition).
  • Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat în 2025 o opinie științifică privind „Bunăstarea nurcii americane, a vulpilor roșii și polare, a câinilor enot și a șinșilelor crescute pentru producția de blană. 

#

Media Contacts