BRUXELLES/BUCUREȘTI — Industria fermelor de blănuri din Uniunea Europeană nu respectă nevoile de bază pentru bunăstarea nurcilor, vulpilor, câinilor enot și șinșilelor, a declarat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară în opinia științifică oficială publicată astăzi. Ca răspuns, organizația de protecție a animalelor Humane World for Animals Europa (denumită anterior Humane Society International) solicită Comisiei Europene să propună de urgență o interdicție la nivelul întregii Uniuni a fermelor de blănuri. În 2023, peste 1,5 milioane de cetățeni europeni au semnat inițiativa cetățenească europeană „Europa fără blănuri”, cerând interzicerea fermelor de blănuri și comerțului cu blănuri în UE. Ulterior, Comisia Europeană s-a angajat să evalueze posibile măsuri, inclusiv să analizeze concluziile EFSA, și se așteaptă să anunțe cele mai potrivite măsuri legislative până în martie 2026.
Peste 6 milioane de animale sunt crescute în aproape 1.200 de ferme de blănuri din țări europene precum Finlanda, Polonia, Danemarca, Spania și Grecia. Creșterea animalelor pentru blănuri este deja interzisă în 22 de țări europene, din care 16 state membre, cele mai recente fiind Estonia, Letonia, Lituania și România. Deși nu există o interdicție oficială în Suedia sau Bulgaria, în aceste țări nu mai funcționează nicio fermă de blănuri.
Dr Joanna Swabe, director senior pentru afaceri publice la Humane World for Animals Europe, a declarat: „Opinia EFSA confirmă ceea ce reprezentanți din protecția animalelor și medici veterinari susțin de zeci de ani: creșterea animalelor (nurci, vulpi, câini enot, șinșile) pentru industria modei, în cuști mici și medii sterile, duce la probleme cronice și grave de sănătate pentru animale, inclusiv suprimarea comportamentelor naturale, stres, răni și tulburări comportamentale. Suferința fizică și psihică semnificativă, descrisă în detaliu de experții internaționali în materialul EFSA, este în totală contradicție cu standardele etice moderne de bunăstare a animalelor. În opinia publicată, experții concluzionează că această suferință nu poate fi prevenită sau redusă semnificativ în sistemele actuale de creștere a animalelor în fermele de blănuri. Este un verdict categoric ce nu prevede niciun viitor pentru industria blănurilor.”
Printre principalele probleme de bunăstare animală identificate în sistemele actuale ale fermelor de blănuri, raportul enumeră:
- Cuști mici, „condiții sterile”, care „restricționează orice mișcare”, la care se adaugă podeaua necorespunzătoare din plasă de sârmă.
- Substimulare sau suprastimulare senzorială, în funcție de specie, ceea ce duce la plictiseală cronică și stress.
- Incapacitatea de a manifesta comportamente naturale esențiale precum joaca, explorarea, căutarea de hrană, săpatul, salturile, lipsa accesului șinșilelor la nisip sau a nurcilor la apă pentru înot.
- Stres, agresivitate și răniri, inclusiv infanticid și canibalism, cauzate de lipsa spațiului, supraaglomerare sau de punerea animalelor în grupuri necorespunzătoare (lupte între masculi, comportamente de automutilare) și/sau competiție pentru resurse.
- Teamă și stres generate de contactul cu oamenii, răniri provocate prin prinderea animalelor cu clești, inclusiv în timpul inseminării forțate.
- Comportamente stereotipe, precum mișcări repetitive.
- Schiopătare și dificultate la mers.
- Tulburări digestive și dietă necorespunzătoare, foame prelungită si/sau supraalimentare, în funcție de situație.
Dr. Swabe concluzionează: „Gândul că industria blănurilor ar putea transforma radical acest sistem de cruzime în cuști este o fantezie care vine din partea unui sector aflat în plin declin economic. Un spațiu lărgit cu câțiva metri nu ar putea oricum să reproducă mediul natural sau libertatea de mișcare de care se bucură în sălbăticie vulpile, nurcile și câinii enot. Toate acestea sunt condiții vitale pentru bunăstarea lor fizică și psihică. Cruzimea din fermele de blănuri nu își mai are locul într-o Europă modernă și empatică, iar singura măsură cu adevărat umană și etică este o interdicție totală a fermelor de blănuri în Uniunea Europeană. O astfel de decizie ar marca un moment istoric în combaterea uneia dintre cele mai grave și învechite forme de cruzime față de animale din Uniunea Europeană și ar onora, totodată, vocea celor peste 1,5 milioane de cetățeni care au semnat inițiativa cetățenească pentru o Europă fără blănuri.”
Informații
- Creșterea animalelor pentru blănuri prezintă un risc crescut de boli zoonotice. În peste 500 de ferme din 13 țări din Europa și America de Nord au fost descoperite nurci infectate cu COVID-19. Milioane de nurci din aceste ferme de blănuri au fost ucise, din motive de sănătate publică. De asemenea, până acum au fost descoperite focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1) în 72 de ferme europene. Aproximativ 500.000 de nurci, vulpi polare, câini enot, vulpi roșii și zibeline au fost sacrificate din motive de sănătate publică.
- Cercetările arată că amprenta de carbon pentru 1 kg de blană de nurcă ((309.91 kg CO2-echivalent) este de 31 de ori mai mare decât cea a bumbacului, de 26 de ori mai mare decât cea a acrilicului și de 25 de ori mai mare decât cea a poliesterului. Blana de vulpe și câine enot au, de asemenea, amprente ridicate de carbon, fiind de circa 23 de ori mai nocive pentru mediu decât bumbacul și de 18 ori mai dăunătoare decât poliesterul. Comparativ cu alte forme de agricultură animală cu impact negativ asupra mediului, creșterea animalelor carnivore este cea mai nocivă. Producția unui kg de blană de nurcă generează aproximativ de șapte ori mai multe emisii decât producția unui kg de carne de vită.
- Majoritatea designerilor de top au adoptat politici fără blănuri, printre care Max Mara, Saint Laurent, Gucci, Alexander McQueen, Balenciaga, Valentino, Prada, Armani, Versace, Michael Kors, Jimmy Choo, DKNY, Burberry și Chanel. Peste 1.600 de branduri și retaileri de modă din lume s-au angajat la politici fără blănuri, iar pe măsură ce blana devine tot mai greu de justificat, casele de modă aleg să inoveze cu alternative sustenabile și fără cruzime.
Descărcați poze și materiale video din ferme de blănuri europene: